Ai un site. Funcționează, arată decent, nu s-a plâns nimeni de el. Și totuși telefonul nu sună de pe el, formularul tace, iar tu nu știi dacă problema e site-ul sau piața. Primul gând e de obicei o actualizare: design nou, texte noi. Înainte de asta există o întrebare mai practică: ce poți verifica tu, azi, ca să afli în ce stare e de fapt.

Lista de mai jos are șapte verificări. Toate se fac de pe telefon, în vreo douăzeci de minute cu totul, fără niciun program instalat și fără cunoștințe tehnice; doar la una singură îți trebuie și un al doilea telefon. Fiecare durează sub două minute și se termină cu un răspuns limpede: trece sau pică. Iar pentru fiecare scrie și cât de grav e dacă pică, pe trei trepte: se repară azi, merită o discuție, e bani pierduți acum.

Ce verifici și de ce în ordinea asta

Verificările merg în ordinea în care te vede un client: întâi ce citește în Google înainte să intre pe site, apoi ce pățește după ce intră, la final ce nu se vede deloc, dar tot pe el îl costă. Nu e o ordine estetică, e ordinea în care pierzi omul.

Am lăsat deliberat pe dinafară tot ce cere un instrument sau depinde de altcineva: viteza măsurată cu programe de testare, verificările care se fac în codul paginii, certificatul de securitate și profilul de Google Business, care e un subiect întreg în sine. Aici rămâne doar ce poți face tu, singur, cu telefonul din mână. Ia-le pe rând.

Cele șapte verificări înainte de orice actualizare

Punctele de mai jos nu sunt alese la întâmplare: sunt lucrurile pe care le întâlnim iar și iar pe site-urile firmelor mici. Am scris separat despre ce lipsea cel mai des pe site-urile la care ne-am uitat.

1. Ce scrie Google despre tine

Caută-ți firma pe Google și nu intra pe site. Citește titlul rezultatului și cele două rânduri de sub el.

Întrebarea: scrie acolo ce vinzi acum?

Un detaliu pe care puțini proprietari îl știu: Google generează automat titlul afișat în rezultate, iar descrierea de sub el o construiește mai ales din conținutul paginii; textul completat de tine la descriere e tratat doar ca o sugestie. Dacă acolo apare firma care erai acum cinci ani, cu alte servicii și alt mesaj, clientul decide înainte să apuci să îi spui ceva.

Dacă pică: se repară azi. Actualizezi textul primei pagini ca să spună limpede ce vinzi acum, iar de regulă Google preia schimbarea la următoarele treceri prin site. Iar dacă firma nu apare deloc în rezultate, ai picat mai rău de atât, și asta nu se mai repară azi.

2. Primele secunde pe telefon

Închide WiFi-ul și deschide-ți site-ul de pe date mobile, într-o fereastră privată (incognito), altfel browserul ți-l arată din memorie și pare mai rapid decât e. Așa îl vede un client nou. Numără în gând până apare ceva ce poți folosi.

Întrebarea: ai apucat să numeri până la cinci?

Nu îți trebuie cronometru: testul reproduce exact ce simte omul care tocmai a apăsat pe reclama ta sau pe rezultatul din Google. Dacă ecranul rămâne alb, omul se întoarce la lista de rezultate și intră la următoarea firmă.

Dacă pică: e bani pierduți acum, mai ales dacă plătești reclame care trimit oameni pe un site care nu se deschide. De ce e lent e altă discuție, mai jos, la partea pe care nu o poți verifica singur.

3. Formularul de contact

Trimite-ți singur un mesaj prin formularul de pe site, ca și cum ai fi un client: nume, telefon și o întrebare. Dă-i apoi câteva minute și verifică-ți inboxul. Și folderul de spam.

Întrebarea: a ajuns mesajul?

De regulă, formularele trimit emailul prin serverul site-ului, iar fără setările corecte de expediere mesajele pot ajunge în spam sau se pot pierde pe drum, fără nicio eroare pe ecran. De-asta e cea mai scumpă defecțiune din toată lista: omul crede că ți-a scris și așteaptă răspuns, iar tu crezi că nu te caută nimeni. Se poate întinde luni de zile fără să o observe cineva.

Dacă pică: e bani pierduți acum. Până se repară, pune măcar adresa de email la vedere, lângă formular, ca omul să aibă o cale care funcționează.

4. Numărul de telefon și butonul de WhatsApp

Ia un alt telefon decât al tău, sau roagă pe cineva, și sună la numărul afișat pe site. Dacă ai buton de WhatsApp, apasă-l.

Întrebarea: sună la tine? Se deschide conversația pe numărul corect?

Sună banal. Tocmai de-asta nu o face nimeni. Numărul rămas de la un abonament închis acum doi ani sau butonul de WhatsApp legat de un număr schimbat între timp sunt greșeli care pot sta luni pe site, pentru că nimeni din firmă nu formează numărul de pe propria pagină.

Dacă pică: e bani pierduți acum, dar din cei mai ieftini de recuperat. Corectarea unui număr durează două minute. Dacă ajungi la concluzia că site-ul trebuie refăcut, vezi cât costă un site nou.

5. Butoanele de pe prima pagină

Apasă, pe rând, toate butoanele de pe prima pagină și toate intrările din meniu, inclusiv cele pe care nu le-a mai apăsat nimeni de la lansare.

Întrebarea: duc toate la o pagină adevărată?

Un buton care nu face nimic, o pagină goală sau un rând în engleză rămas din șablon spun despre firma ta mai mult decât toată pagina Despre noi. Clientul nu are de unde să știe că e o scăpare veche; el vede un site neterminat.

Dacă pică: se repară azi. Linkurile moarte se corectează sau se scot, iar textele de umplutură din șablon se șterg.

6. Anul din subsol și datele firmei

Derulează până jos, în subsolul site-ului, și citește două lucruri: ce an scrie acolo și dacă apar datele firmei. E cea mai rapidă verificare din toată lista.

Întrebarea: e anul curent? Sunt acolo denumirea firmei, CUI-ul și numărul din registrul comerțului?

Partea cu datele nu e o chestiune de gust: Legea societăților (31/1990, art. 74) cere ca denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerțului și codul unic de înregistrare să fie publicate și pe site, dacă firma are unul. Anul vechi nu încalcă nimic, dar mulți vizitatori îl citesc ca pe un semn că site-ul nu mai e actualizat de nimeni.

Dacă pică: merită o discuție. Anul se schimbă în cinci minute; dacă a rămas în urmă, probabil nu se mai ocupă nimeni de site, și asta e de lămurit.

7. Ce e indexat din site

Caută în Google exact așa: site: lipit de adresa ta, fără spațiu. De exemplu: site:firmamea.ro. Primești o listă cu pagini de pe site-ul tău. Apasă pe patru sau cinci dintre ele, mai ales pe cele care nu îți sună cunoscut.

O precizare, ca să nu tragi concluzii greșite din ce vezi: lista nu e completă și nu conține neapărat toate paginile indexate, Google spune asta explicit în documentație. Pentru testul nostru e suficientă.

Întrebarea: se deschid toate?

O adresă veche care dă eroare înseamnă că tot ce era construit pe ea s-a pierdut: linkurile care duceau spre ea și pozițiile din căutări. Se întâmplă la aproape orice site refăcut fără grijă, iar Google recomandă tocmai de aceea redirecționări permanente, păstrate cel puțin un an, când se schimbă adresele.

Când am reconstruit de la zero site-ul Cam Clean, care avea în urmă munca de optimizare a unei alte agenții, am păstrat și mapat toate adresele și redirecționările vechi, iar după lansare am luat la mână fiecare adresă indexată. Toate funcționau: ori deschideau direct pagina nouă, ori redirecționau corect spre ea. Zero erori. Bănuiala noastră e că fără pasul ăsta s-ar fi dus o parte din munca acelei agenții; rămâne o bănuială, pentru că exact asta era ideea, să nu aflăm pe pielea nimănui.

Dacă pică: merită o discuție cu cine ți-a refăcut site-ul. Adresele moarte se pot redirecționa și acum.

Unde se oprește ce poți verifica singur

Trei lucruri le simți de pe telefon, dar nu le poți vedea de pe telefon.

Primul: de ce e lent site-ul. Reflexul obișnuit e să dai vina pe imagini sau să ceri un plugin de cache. Din ce vedem pe site-urile WordPress lente care ajung la noi, vinovatul frecvent e în altă parte: hostingul. Multe site-uri stau pe pachete comune cu memorie insuficientă, iar reperul nostru pentru un WordPress care merge cum trebuie e minim 3 GB de RAM. Cache-ul pus peste resurse insuficiente nu repară nimic; ordinea corectă e întâi resursele, apoi cache-ul. Iar asta se vede doar din panoul de hosting.

Al doilea: ce e indexat cu adevărat. Căutarea cu site: dă un semnal rapid; care pagini sunt în index, care lipsesc și de ce, se vede doar cu instrumente.

Al treilea: dacă textele tale răspund la ce caută oamenii de fapt. Asta nu se poate judeca din interior, pentru că proprietarul își citește site-ul știind deja toate răspunsurile.

De aici încolo îți trebuie ceva care se uită în cod și în index. Primul pas nu costă nimic: un audit SEO gratuit care trece site-ul prin peste 50 de verificări și îți arată ce nu aveai cum să vezi din lista de mai sus.

Ce faci cu răspunsurile

Adună verdictele pe trei grămezi.

Ce a picat la „se repară azi”, textul care nu mai spune ce vinzi, butoanele moarte, repari săptămâna asta, singur sau cu cine ți-a făcut site-ul. Nu îți trebuie nicio analiză pentru asta.

Ce a picat la „merită o discuție” spune de regulă același lucru: nimeni nu se mai uită la site. Anul înghețat și adresele care dau eroare apar rar singure; apar la site-uri care nu mai primesc update-uri de la nimeni. Dacă în firmă nu are cine să se ocupe, exact golul ăsta îl acoperă o mentenanță WordPress lunară.

Dacă au picat trei sau mai multe din „e bani pierduți acum”, nu mai vorbim de reparații punctuale. Nu ai o problemă de site, ai o problemă de business care trece prin site. Acolo are sens o analiză completă a site-ului, făcută de cineva care se uită și la ce nu ai putut verifica singur.

Și o limită, ca să fie spusă: lista asta îți arată ce e de actualizat, nu decide dacă îți trebuie site nou. Redesignul nu se hotărăște dintr-o listă de bifat, oricât de bună ar fi. Ce știi acum, după douăzeci de minute, e în ce stare e site-ul tău azi. Cu asta în mână, orice discuție care urmează pornește de la fapte.